Înainte de vacanță avem darul de a vedea dintr-odată toate lucrurile care ar mai trebui făcute. Gazonul pare prea înalt, ghivecele prea multe, furtunul nesigur. Dacă încerc să rezolv tot în ultima seară, plec obosită și las în urmă mai multă grabă decât ordine.
Încep cu două zile înainte și mă ocup doar de lucrurile care chiar nu pot aștepta. Curtea nu trebuie lăsată perfectă, ci pregătită să stea fără noi o vreme.
Cu două zile înainte văd mai limpede
Strâng ce ar putea fi purtat de vânt, curăț scurgerile și mă uit la prognoză. Nu tund gazonul foarte scurt doar ca să nu crească. Vara, firele puțin mai înalte protejează pământul tocmai când noi nu suntem acolo să observăm fiecare schimbare.
Ghivecele mici le grupez într-un loc cu lumină blândă. Împreună pierd ceva mai greu umezeala și sunt mai ușor de udat de cineva care ne ajută. Cele foarte sensibile nu le las în bătaia soarelui de după-amiază.
Udarea se verifică, nu doar se pornește
Dacă folosesc un sistem automat, îl pornesc cât încă sunt acasă și mă uit dacă apa ajunge unde trebuie. Un furtun îndoit sau o duză blocată nu țin cont că noi suntem la sute de kilometri distanță.
Când rog pe cineva să treacă pe la plante, las indicații puține și clare. Mai bine trei ghivece importante arătate cu mâna decât o pagină întreagă de instrucțiuni. Oamenii ajută cu drag când sarcina este ușor de înțeles.
La întoarcere nu încep cu foarfeca
Când revin, fac mai întâi o plimbare prin curte. Unele plante pot părea obosite după căldură, dar își revin după o udare așezată. Nu tai și nu fertilizez tot în aceeași zi, oricât de mult m-ar tenta să recuperez timpul.
Desfac bagajele, las curtea să bea apă dacă are nevoie și revin dimineața următoare. Vacanța nu ar trebui să se termine cu o pedeapsă pentru grădină și nici pentru noi. Ordinea se poate întoarce în câteva zile.
Discuția continuă
Lasă un comentariu